Ai observat vreodată că atunci când ești stresat, simți un „nod în stomac”, ai arsuri gastrice sau chiar dureri abdominale? Nu este o coincidență. Stresul are un impact direct asupra sistemului digestiv, iar legătura dintre creier și intestin este mult mai puternică decât ne imaginăm.

Legătura creier–intestin

Creierul și intestinul comunică printr-o rețea complexă de nervi și hormoni, cunoscută sub denumirea de axa creier–intestin. Emoțiile, anxietatea și factorii psihosociali pot influența modul în care stomacul și intestinele funcționează, declanșând simptome precum:

➡️Greață

➡️Arsuri gastrice

➡️Reflux gastroesofagian

➡️Dureri abdominale

➡️Tranzit intestinal dereglat (diaree sau constipație)

Cum reacționează organismul la stres

Atunci când ești sub presiune, corpul eliberează hormoni de stres (cortizolul și adrenalina). Aceștia:

➡️Modifică secrețiile digestive

➡️Afectează contracțiile musculaturii intestinale

➡️Cresc sensibilitatea la durere

➡️Pot deregla flora intestinală (microbiomul)

Pe termen lung, aceste schimbări duc la disconfort persistent și chiar la afecțiuni digestive cronice.

De ce simptomele variază de la o persoană la alta

Unii oameni resimt doar arsuri ocazionale sau o senzație de stomac „strâns”. Alții, în schimb, dezvoltă reflux gastroesofagian sever sau episoade frecvente de diaree/constipație. Diferențele apar din cauza:

➡️Sensibilității individuale

➡️Geneticii

➡️Istoricului medical

➡️Factorilor psihologici (nivelul de anxietate, depresie sau stres)

Cum poți gestiona efectele stresului asupra digestiei

➡️Mănâncă regulat, diversificat și bogat în fibre
➡️Evită excesele de cafea, alcool, fast food și grăsimi grele
➡️Dormi suficient (7–9 ore/noapte)

➡️Fă mișcare constant

Stresul nu afectează doar mintea, ci și stomacul. O digestie echilibrată începe cu obiceiuri sănătoase, mișcare zilnică și o minte relaxată.